Scornicești

Scornicești este un oraș din județul Olt, situat în partea de nord-vest a județului, în podișul Getic pe platforma Cotmenei, pe valea râului Plapcea Mică, la 26 km nord-est de municipiul Slatina și 48 km de Pitești. Orașul, declarat așezare urbană în 1989, cuprinde localitatea Scornicești (rezidența) și 13 sate componentă: Bălțați, Bircii, Chițeasca, Constantinești, Jitaru, Mărgineni-Slobozia, Mihăilești-Popești, Mogoșești, Negreni, Piscani, Rusciori, Șuica și Teiuș, având o suprafață administrativă de 168,77 km², cea mai mare din județul Olt.

Date Geografice

Coordonate geografice	44°34′12″ N, 24°33′0″ E (44.57, 24.55)
Altitudine	204 m (mediană), variații 180–260 m
Județ	Olt
Suprafață administrativă	168,77 km² (16.877 ha)
Populație (2022)	12.679 locuitori
Cod poștal	235600
Fus orar	UTC+2 (Europe/Bucharest), vara UTC+3
Prefix telefonic	0249
Vecinătăți	Nord: Poboru, Tătulești; Vest: Oporelu, Priseaca, Valea Mare; Sud: Potcoava; Est: Optași-Măgura, Sârbii Măgura

Relief

Relieful este de podiș tabular, caracterizat de interfluvii largi separați de văi late de 300–500 m cu orientare predominantă nord-sud. Altitudinile variază între 180 m în zona sudică la granița cu Potcoava, 250–260 m pe platou și 220 m în zona centrului urban. Din punct de vedere petrografic, zona este alcătuită din argile, pietrișuri și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Teritoriul este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea, și de afluenții săi: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara. Pe cursul acestor râuri au fost amenajate mai multe lacuri de acumulare (Rusciori – 32 ha, 1 milion mc; Șuica; Teiuș) care constituie atracții pentru pescuitul sportiv.

Climă

Clima este oceanică cu vară temperată (clasificarea Köppen: Cfb), specifică podișului Getic. Iarnile sunt ușor rece, verile calde dar nu toride, iar precipitațiile sunt repartizate relativ uniform pe parcursul anului, cu un maxim primăvară-vară. Temperatura medie anuală se încadrează în intervalul 10–11°C, iar regimul vânturilor este dominat de circulația generală de vest-est, cu frecvență ridicată a vânturilor de nord-est (crivăț) iarna și de vest-vest-nord vara.

Populație și demografie

Recensământ	Populație
2010	12.426
2022	12.679

Orașul are o densitate de populație de aproximativ 75,1 locuitori/km² (valoare medie pe suprafața administrativă totală), dar concentrația reală este mult mai mare în zona intravilanului (1.182 ha) unde se află cele aproximativ 70 de blocuri cu circa 1.600 de apartamente. Populația este preponderent română, majoritar ortodoxă, structurată pe 5.476 gospodării și aproximativ 4.200 de exploatații agricole individuale.

Istorie

Atestarea documentară a localității datează din 1505 (conform datelor primăriei) sau 29 august 1577 (conform Enciclopediei României), fiind menționată în documente feudale ca posesiune a unor boieri locali. În secolele XVII–XIX, Scornicești a fost parte a domaniei sau a unor mănăstiri (cf. mănăstirea Cozia), dezvoltându-se ca centru agrar și de comerț pe drumul care lega Pitești de Slatina. În perioada interbelică, localitatea a fost plasă a județului Romanați, ulterior Olt. Un moment istoric decisiv a fost anul 1918, când Nicolae Ceaușescu s-a născut în casa parentală din Scornicești, casă care astăzi funcționează ca muzeu memorial. În anul 1989, prin Legea nr. 83/1989, Scornicești a fost elevată la rang de oraș, inclusiv prin încorporarea satelor vecine, devenind centru industrial (uzină de confecții, fabrică de șosete, unități agroalimentare) și urbanistic reorganizat cu blocuri de locuințe, instituții publice și spații verzi.

Obiective turistice

Casa natală a lui Nicolae Ceaușescu

Singurul monument turistic valorificat oficial, casa natală a fostului președinte Nicolae Ceaușescu (n. 1918) se află în centru civic al orașului și funcționează ca muzeu memorial, prezentând obiecte personale, fotografii și documente din perioada interbelică și socialistă; atrage vizitatori interesați de istoria politică a României secolului XX.

Complexul turistic Rusciori

Situat la 5 km nord de centrul orașului, pe malul lacului de acumulare Rusciori (32 ha), complexul oferă cazare, restaurant și posibilități de pescuit sportiv; zona este, de asemenea, punct de plecare pentru excursii în pădurea Seacă, rezervație de vânătoare cu cabane de protocol.

Bisericile de lemn Seacă și Cornățel (secolele XV–XVI)

Aflate în pădurea Seacă, la aproximativ 15 km de Scornicești, cele două biserici de lemn sunt monumente istorice clasate, datează din secolele XV–XVI și reprezintă exemple valoroase de arhitectură ligneaște tradițională oltenească, cu picturi murale parțial conservate.

Lacurile Șuica și Teiuș

Două lacuri de acumulare amenajate pe cursul pârâilor homonimi, în satele componentă Șuica respectiv Teiuș; sunt destinații populare pentru pescuitul sportiv, recreere și agroturism, dispunând de zone de agrement pe maluri.

Muzeul de Istorie și biserici istorice din lokale componentă

Muzeul de istorie al orașului găzduiește colecții arheologice și etnografice din zona Plapcei. Printre biserici istorice notabile se numără: Biserica „Cuvioasa Parascheva” din 1817 (Scornicești), Biserica „Cuvioasa Parascheva” din 1854 (Mihăilești-Popești), Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva” din 1883 (Rusciori), Biserica „Cuvioasa Parascheva” din 1810–1814 (Șuica), Biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” din 1830 (Șuica), Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din 1866 (Teiuș) și ruinele Bisericii „Sfântul Nicolae” din 1871 (Negreni).

Personalități

Nicolae Ceaușescu (1918–1989) – născut în Scornicești, a fost secretar general al Partidului Comunist Român (1965–1989) și președinte al României (1974–1989), figură centrală a istoriei comuniste a țării; casa sa natală este azi muzeu memorial în oraș.

Nicolae Coculescu (1868–1952) – astronom și matematician român, membru al Academiei Române, director al Observatorului Astronomic de la București; a posedit conacul de la Constantinești (sat component al orașului), azi monument istoric, unde a condus o parte din activitatea sa științifică.

Harta Scornicești